Perechi de concepte
Perechile de opoziții la care autorul revine în toată cartea. Orientul în stânga, Occidentul în dreapta. Fiecare pereche duce la capitolul care o introduce.
Partea 1 De unde venim: Dao (道) vs Dumnezeu (神)
- Nemanifestatul
(不顯)Adevărul există, dar nu poate fi exprimat: „Dao care poate fi exprimat nu este Dao cel veșnic” Manifestatul (示顯)Adevărul poate fi exprimat: revelația și dogma Nemanifestatul este miezul filosofiei naturale, cum manifestatul este miezul religiei revelate. Fiindcă recunoaște că adevărul există, nemanifestatul nu este agnosticismul occidental.
Partea 1, cap. 1 · De ce, când și cum s-au format conceptele de Dao și de Dumnezeu?
- Dao
(道)Legea naturii Dumnezeu (神)O ființă supranaturală Spre deosebire de religia revelată, care recunoaște minunile, Dao, care stăpânește Orientul, este o filosofie naturală care exprimă natura. De aceea în Orient nu s-a născut nicio religie supranaturală.
Partea 1, cap. 2 · Dao și Dumnezeu: de unde vin natura și universul și cum se mișcă ele?
- Neființa
(無)Dao face din neființă originea universului Ființa (有)Dumnezeu face din ființă originea universului Daodejing și Pentateuhul hotărăsc mai întâi cine a fost primul, Dao sau Dumnezeu, apoi explică originea și principiile universului.
Partea 1, cap. 2 · Dao și Dumnezeu: de unde vin natura și universul și cum se mișcă ele?
- Filosofia schimbării
(變化論)Neființa și ființa se prefac una în alta Filosofia ființei (存在論)Ființa începe cu facerea cerului și a pământului de către Dumnezeu Schimbarea dintre neființă și ființă a devenit principiul cosmic al Orientului; filosofia ființei, pentru care există numai ființa, principiul cosmic al Occidentului.
Partea 1, cap. 2 · Dao și Dumnezeu: de unde vin natura și universul și cum se mișcă ele?
- Yijing
(易經)A cântări viitorul prin filosofia schimbării Oracolul (神託)A întreba viitorul prin filosofia ființei Amândouă au cântărit viitorul în clipele hotărâtoare, vreme de mii de ani. Dar filosofia schimbării din Yijing trăiește și azi în gândirea orientală, prin taoism și confucianism.
Partea 1, cap. 2 · Dao și Dumnezeu: de unde vin natura și universul și cum se mișcă ele?
- Teologia negativă
(否定神學)Dao spune: „Nu sunt binevoitor” Antropomorfismul (擬人化)Dumnezeu este binevoitor Dao al nemanifestatului exprimă absolutul prin negație; Dumnezeul manifestatului se arată într-un chip asemănător omului.
Partea 1, cap. 3 · Cum îl tratează Dao și Dumnezeu pe om?
- Non-acțiunea
(無爲)Mișcarea potrivită momentului: „a acționa prin non-acțiune” (爲無爲) Acțiunea deliberată (有爲)Fapta exprimată prin legea lui Dumnezeu Izvorul acțiunii omenești. Non-acțiunea apare în Daodejing ca izvor al acțiunii lui Dao, acțiunea deliberată apare în religia revelată ca lege a lui Dumnezeu.
Partea 1, cap. 3 · Cum îl tratează Dao și Dumnezeu pe om?
- O cultură a eticiiEtica este mai importantă decât legea O cultură a legiiDomnia legii este mai importantă decât etica
În Orientul care pune preț pe non-acțiune, etica vine întâi; în Occidentul care pune preț pe acțiunea deliberată, întâi vine legea.
Partea 1, cap. 3 · Cum îl tratează Dao și Dumnezeu pe om?
- Yin și yang
(陰陽)Treburile omenești văzute prin schimbare și armonie, prin noroc și nenoroc (吉凶) Binele și răul (善惡)Treburile omenești văzute prin ființă și opoziție, prin bine și rău Norma acțiunii omenești. Gândirea yin-yang urmează filosofia schimbării; gândirea binelui și a răului pornește din filosofia ființei.
Partea 1, cap. 3 · Cum îl tratează Dao și Dumnezeu pe om?
- GoExtinderea lui shi (勢): Arta războiului a lui Sunzi ȘahulOfensiva și biruința: Clausewitz
În competiție, Occidentul țintește spre ofensivă și biruință, iar Orientul se străduiește să-și lărgească shi. Go urmărește o biruință relativă.
Partea 1, cap. 3 · Cum îl tratează Dao și Dumnezeu pe om?
- RelaționismulÎți aperi interesul ținând seama de celălalt IndividualismulIndividul este miezul civilizației
Taoismul, confucianismul și budismul se opun toate tribalismului și susțin relaționismul. Relaționismul nu renunță la independența individului.
Partea 1, cap. 4 · Dao și Dumnezeu, axele civilizațiilor Orientului și Occidentului
- ComplementaritateaFizica modernă: yin și yang se completează OpozițiaFizica clasică: binele și răul se opun
Complementaritatea, care a luat locul opoziției în fizica modernă, s-a statornicit în știință, dar în științele umaniste pătrunde încă doar încet.
Partea 1, cap. 4 · Dao și Dumnezeu, axele civilizațiilor Orientului și Occidentului
- Confucius · Laozi · XunziFilosofia naturală a Orientului Voltaire · Rousseau · Spinoza„Dumnezeu și natura sunt unul și același lucru”, „Întoarceți-vă la natură”
Dialogul dintre Dao și Dumnezeu în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Gânditorii occidentali ai Iluminismului au ajuns la același loc cu filosofia naturală a Orientului.
Partea 1, cap. 4 · Dao și Dumnezeu, axele civilizațiilor Orientului și Occidentului
Partea 2 Cine suntem: unitatea minții și a trupului (心身一體) vs lupta dintre spirit și carne (靈肉鬪爭)
- Mintea și trupul
(心身) · teoria lui li și qi (理氣論)Mintea și instinctul se completează Dualismul minte–instinctDescartes: sufletul sălășluiește aparte, în glanda pineală Întrebarea dacă mintea este mai importantă decât instinctul nu se mai pune în teoria orientală a naturii umane, cea a unității minții și a trupului.
Partea 2, cap. 2 · Este mintea (精神) mai importantă decât instinctul (本能)?
- Cultivarea caracteruluiCaracterul se cultivă în limitele naturii înnăscute Contractul socialO teorie născută din legământul dintre Dumnezeu și om
Teoria occidentală a contractului social s-a născut din legământul dintre Dumnezeu și om, care a stăpânit Occidentul mai bine de o mie de ani. În locul ei, Orientul pune cultivarea caracterului.
Partea 2, cap. 3 · Teoriile naturii umane în Orient și în Occident: se schimbă natura umană sau este ea fixă?
- Nici bună, nici rea
(性無善惡) · bună (性善) · rea (性惡)Gaozi, Mencius, Xunzi: un caracter omenesc care se schimbă Rea (性惡) · bună (性善) · foaia albă (白紙)Hobbes, Rousseau, Locke: o natură umană care nu se schimbă Teoria occidentală a naturii umane socotește că natura umană nu se schimbă; teoria orientală vede caracterul omenesc schimbându-se înăuntrul naturii înnăscute.
Partea 2, cap. 3 · Teoriile naturii umane în Orient și în Occident: se schimbă natura umană sau este ea fixă?
- Mintea, oglindăInstinctul dă lumina, iar mintea o răsfrânge Mintea, sursă de luminăMintea strălucește singură și se eliberează de instinct
Imaginea autorului. A vedea în minte o sursă de lumină, ca în teza foii albe a lui Locke, înseamnă a risca greșeala de a crede că mintea se eliberează de instinct.
Partea 2, cap. 3 · Teoriile naturii umane în Orient și în Occident: se schimbă natura umană sau este ea fixă?
- Libertatea înăuntrul destinului
(宿命)Mintea își are libertatea în limitele destinului instinctual Determinismul (決定論) și liberul arbitru (自由意志)O problemă născută din credința că Dumnezeu creează omul și veghează asupra lui Omul se naște cu condiția „libertății înăuntrul destinului”. Dacă raportul dintre natură și educație este dezlegat în chip oriental, problema determinismului și a liberului arbitru dispare.
Partea 2, cap. 3 · Teoriile naturii umane în Orient și în Occident: se schimbă natura umană sau este ea fixă?
- Cârmuirea realitățiiArmonia relațiilor omenești, printr-o strădanie neîntreruptă Urmărirea idealuluiO viziune pentru întreaga omenire: religia și ideologia
Viziunea Occidentului este mare și măreață, dar problema ei de la rădăcină este lipsa de realism. Orientul nu urmărește o viziune, ci armonia relațiilor.
Partea 2, cap. 3 · Teoriile naturii umane în Orient și în Occident: se schimbă natura umană sau este ea fixă?
- Sensul viețiiRelaționismul: o etică întemeiată pe legătura dintre mine și ceilalți Fericirea individualăIndividualismul: căutarea raiului sau a fericirii
Scopul naturii umane. Relaționismul caută sensul vieții, individualismul caută fericirea.
Partea 2, cap. 3 · Teoriile naturii umane în Orient și în Occident: se schimbă natura umană sau este ea fixă?
- Ren
(仁)Confucius: a-i iubi pe ceilalți Iubirea (愛)Isus: iubirea aproapelui Ren al lui Confucius nu se deosebește cu nimic de iubirea aproapelui a lui Isus. Este o etică dincolo de toate doctrinele și răspunsul la întrebarea: „Cum poate omul să fie bun fără Dumnezeu?”
Partea 2, cap. 4 · Cum poate fi omul bun fără Dumnezeu?
- Sfatul naturiiEtica este ceea ce sfătuiește natura Porunca lui DumnezeuEtica este ceea ce poruncește Dumnezeu
Aceeași etică, întemeiată în alt loc. Și naturaliștii occidentali au început să înțeleagă că etica nu este porunca lui Dumnezeu, ci sfatul naturii.
Partea 2, cap. 4 · Cum poate fi omul bun fără Dumnezeu?
- Interesul personal luminatAltruismul este înnăscut în natura umană Jertfirea interesului propriuAltruismul înseamnă a renunța la interesul propriu
Ce este altruismul? Orientul vede în altruism interesul personal luminat (enlightened self-interest).
Partea 2, cap. 4 · Cum poate fi omul bun fără Dumnezeu?
Partea 3 Încotro mergem?
- Minben
(民本主義)O idee politico-economică dezvoltată de timpuriu în Orient Democrația (民主主義)Un regim politic născut odată cu statele-națiune din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea Orientul a alcătuit state-națiune cu aproape două mii de ani înaintea Occidentului, iar statul-națiune dă naștere, în chip necesar, unei economii politice minben.
Partea 3, cap. 2 · Apariția statului național în Orient și în Occident și începuturile economiei politice
- Non-acțiunea
(無爲): cârmuirea autonomieiInteresul privat și interesul public se ciocnesc, deci autonomia individului trebuie cârmuită Laissez-faire (自由放任): autonomia lăsată în voia eiStatul se ferește să se amestece, iar autonomia individului este lăsată în voia ei Fiziocrații francezi, prelucrând ideea taoistă a non-acțiunii, au răspândit laissez-faire în Occident.
Partea 3, cap. 2 · Apariția statului național în Orient și în Occident și începuturile economiei politice
- Mâna care apucăA ține în frâu mâna conducătorului care ia poporului ce i se cuvine Mâna invizibilăAdam Smith: interesele private se adună în interesul public
În filosofia economiei politice, egoismul devine tocmai mâna care apucă a omului. Economia politică orientală se întreabă cum trebuie cârmuită această mână.
Partea 3, cap. 3 · Prăpastia politico-economică dintre Orient și Occident: ciocnirea interesului privat cu interesul public vs convergența lor
- Teoria ciocnirii dintre interesul privat și interesul public„Cu cât sunt mai multe legi, cu atât sunt mai mulți hoți” Teoria convergenței dintre interesul privat și interesul publicMandeville, Fabula albinelor
Spre deosebire de gânditorii economici moderni ai Occidentului, pentru care interesul privat și interesul public converg de la sine, Orientul socotește că ele se ciocnesc.
Partea 3, cap. 3 · Prăpastia politico-economică dintre Orient și Occident: ciocnirea interesului privat cu interesul public vs convergența lor
- Guvernarea prin shu
(術治)O filosofie care apără interesul public de interesul privat Polarizarea (兩極化)Născută din urmărirea interesului privat cu nesocotirea interesului public Ceea ce străbate revoluția industrială și revoluția IA este polarizarea care însoțește creșterea productivității. În fața ei stă guvernarea prin shu a Orientului, întemeiată pe teoria ciocnirii dintre interesul privat și interesul public.
Partea 3, cap. 4 · Încotro ne duce revoluția IA: polarizare vs guvernarea prin shu (術治)